2. Revitalizarea centrelor oraşelor

Ca urmare a extinderii activităţilor sale în diverse domenii (managementul centrelor pentru investitori terţi), compania a reanalizat opţiunile pentru noi angajamente în sectorul de retail la începutul anilor 80. Pe fondul declinului magazinului universal tradiţional, ECE a hotărât ca, după dezvoltarea centrelor de cartier, să continue prin realizarea de centre comerciale în mijlocul oraşului. Scopul era să întărească centrul urban, să-i păstreze farmecul, să contracareze migraţia spre locaţii periferice concurente, şi să readucă puterea de cumpărare în centrul oraşului.

Proiecte ca Centrul Löhr din Koblenz (1984), Centrul Allee din Remscheid (1986), Centrul Saarpark din Neunkirchen (1989) sau City-Arkaden din Wuppertal (2001) confirma  succesul ECE în acest sens. Prin acestea compania a devenit pionier în domeniu, doar o treime din centrele comerciale concurente construite între 1964 şi 1995 fiind situate în interiorul oraşelor conform sondajelor realizate de Euro-Handelsinstitut.
 În oraşele Braunschweig (1988), Bochum (1989), Nürnberg (1999) şi Kassel (2002), ECE a realizat, prin aşa-numitele City-Points, un nou concept de centru comercial. Ideea a fost aceea de a transforma vechile magazine în centre comerciale moderne. Caracteristice pentru aceste atractive City-Points sunt atriumul, vizibil de pe toate etajele clădirii, ascensoarele de sticlă şi scările rulante impresionante.

Conceptul de "pieţe dinamice"

Dezvoltarea proiectelor de galerii comerciale de către ECE se bazează pe conceptul de "pieţe dinamice". Experienţa câştigată de către ECE arată că galeriile comerciale atractive caracterizate prin arhitectură şi management de înaltă calitate şi printr-o mare varietate de mărci stimulează viaţa oraşelor. Aceste proiecte fac centrele oraşelor mai atractive şi duc la refacerea puterii de cumpărare. Ele consolidează oraşele în competiţia tot mai intensă pentru poziţionarea pe piaţă, făcând să piardă din importanţă concurenţa dintre comercianţii situaţii în interiorul fiecărei branşe,

În oraşe ca Hannovra, Dresda, Schwerin, Magdeburg, Heilbronn, Essen sau Passau – centrele comerciale ECE sunt pieţe dinamice care pun în mişcare domeniul de retail al oraşului. Se întâmplă adesea ca un comerciant să „revină la viaţă” brusc, de îndată ce ECE se instalează în oraş, începând să investească şi el în design-ul magazinului, marketing şi optimizarea gamei de produse. Diversitatea atractivă de domenii creează sinergii noi care conduc la creşterea vânzărilor în sectorul de retail, inclusiv la nivelul comercianţilor din afara galeriilor comerciale. Ca parte integrantă a centrului oraşului, mall-urile ECE joacă de asemenea un rol important pentru publicitatea oraşului.

De această evoluţie profită întregul comerţ din interiorul oraşului, de regulă în dezavantajul zonei verzi. Centrele comerciale ECE intensifică în mod vizibil dezvoltarea centrală a oraşelor. Însăşi construcţia şi darea în funcţiune a unei galerii comerciale aduc oraşului un puternic impuls economic. Pe scurt, un centru comercial ECE ajută la clădirea drumului spre succes a proiectelor de dezvoltare urbană şi dinamizează economia locală.

 

3. Alexander Otto

În 1994, un nou angajat s-a alăturat firmei ECE: Alexander Otto, cel mai tânăr fiu al fondatorului companiei. După ce a studiat la Harvard şi şi-a început cariera ca analist financiar şi director de planificare financiară în New York, Alexander Otto s-a alăturat ECE ca manager de proiect pentru dezvoltarea Centrului Schlosspark din Schwerin, un centru comercial în interiorul oraşului aşezat pe locul fostelor cazărmi ale armatei ruse.

După ce s-a alăturat echipei de management a ECE, Otto s-a mutat la departamentul de Leasing, unde a contribuit la dezvoltarea conceptelor de retail, cât şi de strategiile de leasing pentru spaţii comerciale şi de birouri. A fost desemnat Vice-preşedinte al consiliului administrativ în octombrie 1998 sub conducerea preşedintelui Dr. Heinrich Kraft, pe care l-a succedat la conducerea companiei în data de 1 iulie 2000.

5. Bine poziţionat pe scena globală

Sub conducerea lui Alexander Otto, ECE s-a transformat dintr-o companie relativ mică într-un lider european în domeniul centrelor comerciale. Portofoliul ECE cuprinde în prezent 112 de centre comerciale în întreaga Europă. În cadrul ECE, lucrează aproximativ 3.000 de angajaţi, în echipe interdisciplinare pe profilurile: SHOPPING, BIROURI, TRAFIC şi INDUSTRIAL.

ECE are de asemenea succes pe scena internaţională prin subsidiarele şi parteneriatele create. "Designul arhitectural de înaltă calitate şi importanţa acordată vizitatorilor revigorează, şi în afara Germaniei, retailul din centrul oraşelor", spune Alexander Otto.

ECE a început să se extindă pe pieţele străine încă din 1996/97, începând cu Polonia, Ungaria şi Republica Cehă. Primul centru ECE în afara Germaniei, "Galeria Dominikanska" din oraşul polonez Wroclaw, şi-a deschis porţile în august 2001. Alte galerii comerciale ECE în Polonia au fost cele din  Lodz, Cracovia şi Gdansk. În Ungaria, ECE şi a început activitatea prin galeria "Árkád örs vezér tere" din Budapesta. Alte centre realizate de ECE în Ungaria sunt cele din Pécs, Györ şi Debrecen. Primul centru din Republica Cehă s-a deschis oficial la Brno în primăvara anului 2005, iar printre oaspeţii de onoare la ceremonia de deschidere festivă pentru "Galerie Vankova" s-a numărat şi fostul preşedinte ceh, Václav Havel. În 2008 a urmat Árkády Pankrác din Prag, un alt proiect de prestigiu din Republica Cehă.

ECE este prezent cu succes şi în Turcia încă din 2000, devenind liderul segmentului de centre comerciale din ţară. În 2007, ECE a intrat într-un parteneriat cu GGP. Dobândind o vastă experienţă ca furnizori de servicii, ECE şi GGP îşi folosesc experienţa pentru implementarea primelor proiecte proprii, începând cu Espark în Eskisehir.

ECE este de asemenea prezent în Grecia: "The Mall Athens" din Atena (deschis în 2005) este primul mare centru comercial şi de divertisment din ţară. La sfârşitul anului 2008 a fost inaugurat centrul “Golden Hall”, un alt proiect al ECE în capitala elenă.

În 2006, ECE a deschis City-Arkaden în Klagenfurt, primul complex comercial dezvoltat de ECE în Austria.
City-Center din Doha, capitala Qatar-ului, oferă vizitatorilor o experienţă desprinsă parcă din "O mie şi una de nopţi". Acest mega-mall cu o suprafaţă de vânzare de 116.000 m² este unul dintre cele mai mari centre comerciale din Orientul Mijlociu, ECE preluând managementul centrului în 2004.
ECE este prezent, din 2009, şi în Moscova, unde a preluat managementul galeriei „Vremena Goda”.

ECE este activ, de asemenea, prin intermediul subsidiarelor, în Lituania, România, Bulgaria şi Elveţia.

ECE este o companie din cadrul grupului Otto – cel mai mare operator mondial de comenzi prin poştă – şi are contacte excelente peste ocean datorită companiilor surori: Astfel, Paramount Group administrează proprietăţi pe coasta de est a SUA, în timp ce compania imobiliară Park Property din Toronto, Canada, este specializată în locuinţe şi spaţii comerciale.

 

6. Angajament în sfera socială

ECE are o bună tradiţie a angajamentului în sfera binelui public. Compania şi-a oferit experienţa tehnologică la construirea Colegiului de stat de muzică din Hamburg, asigurând realizarea proiectului cu costuri minime şi respectarea termenului de predare. ECE a sprijinit, de asemenea, reconstrucţia Castelului istoric Belvedere de pe înălţimea Pfingstberg din Potsdam, prin coordonarea eficientă a proiectului şi stricta monitorizare a costurilor.

La preluarea conducerii ECE în 2000, Alexander Otto a pus bazele Fundaţiei "Lebendige Stadt" – un proiect comun în cadrul căruia personalităţi importante din sfera politicii, culturii, economiei şi cercetării militează pentru dezvoltarea oraşelor europene. În rândul proiectelor de prestigiu se înscriu restaurarea promenadei Jungfernstieg din Hamburg, iluminarea Panoramei Rinului în zona oraşului Köln, reamenajarea pieţei din faţa bisericii Nikolaikirche din Leipzig şi instalaţia de iluminat artistic permanent pentru clădirea Reichstagului din Berlin.

O altă fundaţie este „Alexander Otto Sportstiftung“, care a fost înfiinţată în anul 2006. Alături de fondatorul Alexander Otto, lucrează aici experţi în diverse discipline sportive şi reprezentanţi ai vieţii economice, pentru a oferi un sprijin pe termen lung sportului în Hamburg, în special sportului pentru tineret. Un proiect deja realizat al Fundaţiei Sportive îl constituie noua arenă pentru hochei şi sporturi cu mingea din Altonaer Volkspark. Arena creează noi posibilităţi de antrenament pentru sportivii amatori, asociaţii şi echipele profesioniste.

Alexander Otto este, totodată, preşedintele filialei europene a organizaţiei “Urban Land Institute” (ULI). Fondat în 1936 la Washington D.C., acest institut non-profit de cercetare şi educaţie se bucură de o reputaţie mondială pentru cercetarea vizionară pe care o desfăşoară în domeniul planificării regionale, dezvoltării urbane şi industriei imobiliare.

7. Privind spre viitor

Nevoia de spaţii moderne şi flexibile pentru comerţul cu amânuntul în zonele centrale ale oraşelor va continua să crească şi în viitor. În acest context, ECE va face uz de tehnologia dobândită de-a lungul deceniilor în dezvoltarea de centre comerciale. Planificarea orientată în mod sistematic spre client şi spre viitor constituie un factor-cheie pentru succesul pe termen lung al ECE. Design-ului arhitectural atractiv i se alătură o varietate de mărci croită pe nevoile şi preferinţele clienţilor din regiune. Comercianţii locali şi firmele nou înfiinţate sunt la fel de importante într-un centru comercial ca şi marile lanţuri. "Galeriile comerciale proiectate corect din punct de vedere funcţional şi administrate adecvat constituie modalitatea prin excelenţă de promovare a firmelor mici şi mijlocii ", spune Alexander Otto.

În afară de aceasta, orice centru comercial trebuie să fie un unicat generator de identitate pentru oraşul sau regiunea în care este construit, punând la dispoziţie spaţii corect dimensionate şi iluminate în care oamenii să dorească să-şi petreacă timpul. Elementele inovatoare de design cum ar fi coloanele de lumini, fântânile interactive şi faţadele artistic realizate fac parte din ambient la fel ca şi canapelele din piele de calitate, pardoseala şi balustradele din lemn. Printre proiecte de succes din această categorie se numără Galeria Altmarkt din Dresda, inaugurată în 2002, "Ettlinger Tor" din Karlsruhe, deschis în 2005, ca şi extrem de spectaculoasele Arcade ale Palatului (Schloss-Arkaden) din Braunschweig, finalizate în 2007.

Prin reconstrucţia palatului oraşului, distrus în timpul celui de al Doilea Război Mondial, ECE a creat un nou simbol, care, după restaurarea bisericii Frauenkirche din Dresda, constituie a doua mare realizare în opera de reconstrucţie a Germaniei reunificate. La reconstrucţia faţadei Palatului din Braunschweig, constructorii au utilizat mai bine de 600 din elementele de piatră naturală recuperate de la vechea clădire, precum şi peste 8200 de cuburi de gresie nou confecţionate. Palatul reconstruit adăposteşte instituţii culturale cum ar fi Muzeul Palatului şi Biblioteca Municipală, printre multe altele.  Reconstrucţia Palatului şi redeschiderea Arcadelor Palatului au declanşat o adevărată febră a investiţiilor în centrul oraşului Braunschweig. Prin aceasta, Oraşul Leului şi-a consolidat de o manieră durabilă poziţia de principală metropolă comercială a landului Saxonia Inferioară. Îngrijorarea iniţială a proprietarilor de magazine că lumea se va îndrepta în viitor numai spre Schloss-Arkaden s-a risipit. Nouă din zece vizitatori ai oraşului folosesc în continuare magazinele din centru. Prin reconstrucţia Palatului din centru, oraşul Braunschweig a dobândit o atractivitate pe termen lung. Presa internaţională a inclus Palatul printre cele mai bune zece realizări arhitectonice ale anului 2007. Şi, spre deosebire de trecut, noul Palat al oraşului Braunschweig este deschis, acum, tuturor cetăţenilor.

Există în prezent o tendinţă spre "shoppingul spectacol", susţinut printr-o gamă largă de servicii, mărci renumite şi vitrine atractive. Gastronomia reprezintă, de asemenea, un potenţial major de creştere, iar zonele atractive precum foodcourt-urile fac să crească în mod considerabil timpul de şedere a vizitatorilor în centrele comerciale. Pentru următorii zece ani este de presupus că suprafeţele ocupate de restaurante, cafenele şi bufete se vor dubla. O altă tendinţă o constituie utilizarea tot mai intensă a instrumentelor moderne de fidelizare a clienţilor, cum ar fi center-cardurile (carduri de credit realizate în cooperare cu băncile), vouchere de cumpărături şi carduri de credit pentru parcare.

Internaţionalizarea comerţului cu amănuntul va spori, de asemenea, intr-un ritm rapid. Există deja o competiţie pentru cele mai bune locaţii din Europa de Est, iar perspectivele de extindere pe piaţa Europei Occidentale continuă să fie, de asemenea, promiţătoare. Per ansamblu, centrele comerciale vor stimula schimbul internaţional de retaileri şi vor pune bazele răspândirii rapide a conceptelor de succes cu potenţial internaţional. Mulţi comercianţi urmează deja ECE în noile pieţe, aceasta fiind o excelentă ocazie de a dobândi experienţa necesară pe pieţele locale având alături un partener contractual care beneficiază de prestigiu şi încredere.

În aceste condiţii, Alexander Otto previzionează o concentraţie sporită a operatorilor de centre comerciale pentru anii următori: "Doar marii operatori internaţionali pot genera sinergiile necesare când este vorba de leasing, strategii de fidelizare a clienţilor, evenimente şi activităţi în planul managementului centrelor comerciale.” În 2006, ECE a închiriat în Germania o suprafaţă de retail mai mare decât cei mai mari zece agenţii imobiliare împreună – iar acest know-how este de nepreţuit."